În cadrul proiectului ”Animalele domestice hoinare și fără stăpân în România. Definirea problemei sociale și de mediu printr-o abordare participativă și inovare socială”, s-au trimis în intervalul 2021-2022 peste 500 de solicitări de informații publice privind gestionarea animalelor hoinare, cu sau fără stăpân. Informațiile au fost solicitate de la 101 primării- municipii de județ, 41 de consilii județene, 42 de direcții sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, 42 de direcții agricole județene, 42 de inspectorate județene de poliție, și 246 de spitale.
Datele cerute au fost necesare pentru a înțelege contextul și amplitudinea problemei animalelor hoinare din România, dar și pentru a testa transparența instituțiilor. ”Când am început proiectul ne-am dat seama că nu se știe exact câți câini fără stăpân există, nu se știe câți câini există la stâne, nu se știe câte atacuri de câini sunt anual sau câte internări, sau câte pisici există etc.” a spus Mariana Țînțărean, manager proiect. ”Am depus un mare efort să aflăm și să centralizăm toate informațiile. Din păcate, ne-am dat seama că lipsa de prioritizare a situației animalelor se reflectă și în modul în care este colectată și gestionată acest gen de informație”, a mai adăugat ea.
Astfel, a existat un numărul foarte mare de adrese la care nu s-a primit răspuns de la autorități împreună cu numărul mare de adrese cu răspunsuri incomplete, care în cazul primăriilor reprezintă 69,3% din totalul adreselor trimise, în cazul consiliilor județene – 56,1%, a DSVSA-urilor – 88,2%, a DAJ-urilor – 45,2%, a IJP-urilor – 34,1% si a spitalelor – 66,8%. ”Situația ne-a afectat direct, pentru că nu ne permite tragerea unor concluzii, precum si formularea unor recomandări pertinente cu privire la situația reală”, a spus Alexandru Bulacu, Președintele Societății Române de Sălbăticie, beneficiarul proiectului.
Un lucru foarte îngrijorător este că nu se înțelege importanța datelor statistice în prevenirea sau rezolvarea unor situații grave/anormale existente în sistem. Datele statistice sunt considerate o povară în plus în sarcina unor funcționari și de aceea sunt tratate în mare parte superficial. De asemenea, o parte a angajaților autorităților publice nu sunt obișnuiți să solicite informații suplimentare atunci când nu sunt siguri dacă au înțeles sau nu corect ce informații li se solicită și trimit un răspuns astfel încât să se bifeze obligația legală de a răspunde.
Din răspunsurile primite se poate observa că nu exista o modalitate unitară la nivel național sau județean în ceea ce privește datele ce trebuie centralizate, precum și modalitatea de centralizare a diferitelor date statistice. Fiecare unitate centralizează datele așa cum crede de cuviință, lucru care nu permite analizarea datelor la nivel de județ sau la nivel național astfel încât să se poată trage niște concluzii pertinente asupra unor fenomene sau probleme.
”În lipsa acestui model unitar respectat de toate autoritățile publice avem doar niște date parțiale care nu pot ajuta la tragerea unor concluzii și/sau la formularea unor recomandări sau răspunsuri. Practic nu se poate arăta statistic, cu date reale culese din teren, gravitatea unor situații, complexitatea lor, problemele existente într-un sistem sau altul, de asemenea nu se poate trage un sistem de alarmă cu privire la apariția unor situații alarmante sau anormale si tratarea lor cât mai timpurie.”, a declarat Alexandru Bulacu, Președinte SRS.
Principala noastră recomandare este urgentarea digitalizării informațiilor de interes public astfel încât orice cetățean să aibă acces facil și rapid la datele necesare. De asemenea, este de foarte mare ajutor pentru viitoarele strategii și planuri de acțiune uniformizarea centralizării datelor de interes public, pentru a avea baze reale pentru o previzionare și evaluare corectă.
Activitatea a fost desfășurată în cadrul proiectului ”Animalele domestice hoinare și fără stăpân în România. Definirea problemei sociale și de mediu printr-o abordare participativă și inovare socială”, proiect derulat de ”Societatea Română de Sălbăticie”, în parteneriat cu ”Federația Coaliția Natura 2000 România”, și ”Asociația pentru Parteneriat Comunitar Brașov”, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Scopul proiectului este să definească problema animalelor hoinare din perspectiva socială și de mediu.
Documentul analitic complet poate fi consultat pe siteul proiectului.
Centralizator răspunsuri de la instituții poate fi solicitat la cerere: office@srswild.ro