ANALIZA LEGISLATIVĂ: Cadrul legislativ național și european privind animalele domestice hoinare și fără stăpân în România

Luna trecută am finalizat analiza legislativă relevantă pentru animalele domestice hoinare și fără stăpân în România. Au fost analizate legile naționale, dar și normele europene.

Enumerăm mai jos câteva concluzii.

  • Dialogul constructiv între instituții și autorități publice responsabile pentru situația animalelor hoinare și reprezentanți ai societății civile lipsește, deciziile cu privire la transarea problemei se iau neparticipativ, creând o mai mare breșă de credibilitate între factorii interesați. 
  • Lipsa informațiilor corecte cu privire la numărul real al animalelor hoinare cu sau fără stăpân, a stării lor de sanatate, a efectelor lor asupra sănătății și siguranței publice și dinamicii de mediu, precum și incarcatura emoțională, care domină opinia publică și agenda media, au contribuit în egală măsură la îndepărtarea societății românești de găsirea unei soluții viabile și agreate de majoritate cu privire la aceasta problemă. 
  • Deși numeroase mușcături sunt raportate anual, numărul câinilor hoinari în România este necunoscut, autoritățile locale neavând o evidență concretă a acestora. 
  • Din acestă analiză legislativă, reiese o nevoie evidentă de legiferare a situație pisicilor hoinare, care să urmărească o mai bună gestionare și o reducere, sau un control mai strict al numărului lor, pentru a reduce impactul negativ asupra biodiversității, sau sănătății publice.
  • O legislație națională adaptată acestei nevoi trebuie să ia în considerare transpunerea prevederilor din legislația Uniunii Europene, mai concret a articolului 133 din Regulamentul de procedură a Parlamentului European, care:  

          – invită statele membre să adopte strategii de gestionare a animalelor de companie, inclusiv sterilizarea, necesară pentru a controla numărul de câini și pisici nedorite și promovarea deținerii responsabile de animale de companie;

         – solicită autorităților locale și regionale să facă sterilizarea obligatorie pentru câini și pisici, cu excepția cazului în care îngrijitorul deține autorizație de reproducție a animalelor.

Documentul complet poate fi consultat mai jos:

Proiect privind gestionarea câinilor cu și fără stăpân din Timișoara.

Elaborat de: Dr. Carmen ARSENE, Vicepreşedinte Federaţia Naţională pentru Protecţia Animalelor (FNPA), august 2012

Apărută cu predilecţie în perioada demolărilor caselor din România, problema câinilor fără stăpân este întreţinută, perpetuată şi agravată de:
– abandonul masiv de către deţinători a puilor sau a câinilor adulţi deveniţi inutili, incomozi, în special din mediul rural şi sub-urban în mediul urban (mii de câini abandonaţi anual în stradă), fenomen generat de lipsa educaţiei, responsabilizării şi a condiţiilor minime necesare cultivării valorilor morale, lipsa accesului la informaţii de ordin legislativ precum şi lipsa precedentelor legale sancţionatorii în România pentru încălcarea legislaţiei privind protecţia animalelor;
– acţiunile organizate de colectare a câinilor de pe raza unor unităţi administrativ-teritoriale şi abandonarea pe teritoriul altora;
– lipsa sterilizării în masă a câinilor cu şi fără deţinător şi a unor metode specifice societăţii moderne de control al populaţiei canine (cu stăpân şi fără stăpân);
– lipsa de acţiune eficientă a administraţiilor locale – în majoritatea UAT nu se derulează niciun program de gestionare a câinilor astfel încât câinii existenţi în stradă şi cei abandonaţi continuă să se înmulţească, să migreze în alte localităţi sau, în unele cazuri, aceştia sunt relocaţi de chiar serviciile de gestionare a populaţiei canine;
– practicile desfăşurate până în prezent care şi-au demonstrat în mod indiscutabil ineficienţa (eliminarea din teritoriu prin omorâre sau încarcerare în masă în adăposturi – aceste metode presupunând costuri extrem de ridicate în toată ţară, rezultatele acestora fiind însă inexistente).


Cauzele existenţei şi perpetuării situaţiei câinilor fără stăpân
Cauza principală a problemei nu constă în câinii fără stăpân ci în câinii cu stăpân, sursa şi resursa esenţială şi primordială de câini fără stăpân (prin
abandon). În Timişoara numărul câinilor cu stăpân este de aproximativ 3.5 ori mai
mare decât numărul câinilor fără stăpân. Anual ajung în stradă 13.244 pui abandonaţi, proveniţi de la câini cu deţinător, la care se adaugă cca 500 câini
adulţi (femele abandonate odată cu puii lor sau ulterior, precum şi masculi).
Deși răspund zilnic zecilor de apeluri care semnalează abandonuri sau urgențe, asociațiile de protecție a drepturilor animalelor au nevoie de ajutor pentru a putea face față valului de animale aruncate pe strada de către proprietari inconștienți care
sfidează legea.

Propunerea de proiect integrală poată fi citită în Bibliotecă.

Raport privind localizarea, cartarea și monitorizarea zonelor cheie în care sunt identificate concentrări mari de câini hoinari în arealele importante pentru conservarea lupilor

Raport ACBD, decembrie 2015

”Câinii, datorită asocierii lor strânse cu oamenii, au o distribuție largă la nivel mondial. Deși mulți dinte câini pot fi diferiți din punct de vedere morfologic de lupi din pricina procesului de domesticire, ei încă mai păstrează caracteristicile sălbatice care îi fac membrii cu un potențial important în ordinul carnivorelor.

Câinii sunt în general hrăniți de către oameni fie direct, fie indirect oriunde aceştia există, şi prin urmare câinii nu pot suferii în general din cauza lipsei hranei. De asemenea ei sunt protejați de eventualul pericol ce îl constituie prădarea carnivorelor mari, prin anumite refugii sigure: satele sau locurile locuite de oameni. Acest ajutor direct sau indirect din partea oamenilor constituie un avantaj pentru câini, astfel apar densități mari de câini hoinari chiar şi în zonele sălbatice unde populația de carnivore este încă bine reprezentată .

Imagine din raport. ACDB, 2015

Sunt necesare cercetări aprofundate pentru a studia şi cunoaşte care sunt interacțiunile spațiale şi comportamentale dintre câini şi alte specii de faună sălbatică, îndeosebi carnivore. Cunoaştem faptul că multe dintre carnivore pot influența major distribuția şi densitatea speciilor cu care se află în competiție directă sau indirectă (Palomares & Caro, 1999; Caro & Stoner, 2003). Rolurile diverse pe care le au câinii în această competiție câine-carnivore este în mare măsură necunoscută. După cum am arătat în acest studiu câinii pot avea un impact pe scară largă asupra populației de carnivore cu toate că nu fac o competiție acerbă carnivorelor pentru resursele de hrană, deoarece câinii pot utiliza o gamă largă de resurse de hrană: de la prădarea faunei sălbatice la deşeurile alimentare produse de oameni. În acelaşi timp câinii pot ocupa habitate variate, de la habitate urbane la habitate naturale sălbatice, astfel ei pot extinde impactul nociv pe care îl au chiar şi în zonele de interes conservativ (arii protejate) unde impactul asupra faunei sălbatice este unul major. Deşi suntem din ce în ce mai conştienți de problemele ridicate de prezența câinilor hoinari în zonele sălbatice, există încă puține inițiative susținute care să se adreseze la soluționarea acestor probleme.

Fără o evaluare și monitorizare adecvată a mărimii populației de câini hoinari și a densității acesteia, a modului cum aceasta este structurată și modul în care se menține, este imposibil să organizezi o intervenție în vederea diminuării numărului de câini hoinari din habitatele forestiere, care să fie bine organizată, executată cu succes și eficientă.”

Citește tot articolul în bibliotecă.

Știre: Stabilirea componenței grupurilor de lucru pentru cele trei teme ale proiectului

Prima întâlnire de lucru a proiectului a definitivat la începutul lunii august 2021 care sunt instituțiile și organizațiile relevante pentru a începe munca pentru definirea problemei animalelor hoinare din România.

Echipa de proiect a analizat între 3 și 5 august 2021 toți factorii interesați la nivel național și local. Principalele criterii de selecție pentru cei ce vor fi invitați să facă parte din grupurile de lucru sunt: importanța și rolul lor în gestionarea animalelor hoinare și fără stăpân, impactul pe care îl au prin atribuții la nivel legislativ și executiv, precum și interesul direct declarat. Astfel, listele cuprind de la reprezentanți ai ministerelor relevante (mediu, sănătate, afaceri interne), ai autorităților locale din teritoriu (jandarmerie, poliție, asociații de primării și comune), grupuri civice (asociații de ONG-uri, federații sau asociații de protecție a animalelor), lideri de opinie și personalități.

Animale hoinare și fără stăpân: analiza factorilor interesați.

”Avem nevoie să fie cât mai bine reprezentați toți factorii de interes, pentru a avea acces la toate perspectivele. De exemplu, pentru grupul de bunăstare animală, noi vrem să știm cum văd situația actuală și cei ce gestionează adăposturi de câini și pisici, dar și veterinarii sau reprezentanții responsabililor fondurilor de vânătoare”, a zis Alexandru Bulacu, SRS, coordonatorul grupurilor de lucru.

De asemenea, pentru grupul de lucru pe aspecte sociale și de siguranță publică a cetățenilor, abordarea este mai complexă. De la informațiile din spitale și medicină legală, până la problemele sociale din comunitățile defavorizate, traume sau fobii de câini și imposibilitatea de a accesa anumite zone din cauza câinilor și pisicilor hoinare și fără stăpân, sunt foarte multe de discutat. ”Pentru noi este important să fie invitați și cei ce fac legile din mai multe domenii, precum și cei ce le aplică. Să vedem cât de bine se cunoaște legislația de către cei ce ar trebui să o aplice, cum este poliția locală. Dar este important să discutăm și care este realitate în cazul situațiilor de urgență, cum ar fi atacul unui câine pe spațiul public sau ce impact social și economic are pe termen lung un astfel de atac.”, a spus Andreea Socaciu, APD Brașov, coordonator grup de lucru pe tema socială.

Animale hoinare și fără stăpân: Discuție componența grupurilor de lucru.

Impactul asupra biodiversității, foarte puțin vizibil cere expertiza unor game largi de specialiști. Reprezentanți ai Ministerului mediului, biologi, ornitologi, specialiști în comportamentul vieții sălbatice precum și administratori de fonduri de vânătoare sau arii protejate vor prezenta situația și datele pe care le cunosc din experiența directă în teren. ”Multe victime ale populațiilor necontrolate de câini și pisici hoinare, cu sau fără stăpân sunt mai greu de evaluat: mamifere mici și păsări sunt primele la care ne gândim. Dar o haită de câini poate ucide și animale mai mari, luând resursa de hrană a prădătorilor sălbatici (urs, lup, râs). Iar în mediu urban pisicile lăsate libere fac ravagii în populațiile de păsări, unele fiind vânate instinctual, nu ca hrană.”, a zis George Kodor, Federația Natura 2000 România, coordonator grup de lucru pe biodiversitate.

Începând din toamnă, toate aceste grupuri vor lucra pe informațiile strânse de către echipa SRS de la peste 500 de instituții publice relevante, prin solicitări trimise în baza legii accesului la informații publice de-a lungul a 3 luni de zile.

Proiectul este derulat de ”Societatea Română de Sălbăticie”, în parteneriat cu ”Federația Coaliția Natura 2000 România”, și ”Asociația pentru Parteneriat Comunitar Brașov”, și beneficiază de o finanțare în valoare de 133.962,88 euro, prin programul Active Citizens Fund România, finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org. Informații despre Active Citizens Fund România sunt disponibile la www.activecitizensfund.ro.

Studiu: O revizuire a interacțiunii dintre câinii hoinari și faună

Articol în limba engleză de Joelene Hughes, David W. Macdonald, Iulie 2021

Photo by Dids from Pexels

Impactul negativ al prezenței animalelor domestice hoinare ridică probleme deosebite pentru conservarea biodiversității deoarece acestea sunt strâns legate de valorile economice, sociale și politice ale localnicilor, necesitând cooperarea interdisciplinară pentru rezultate de succes.

În ciuda faptului că câinii domestici sunt răspândiți în zonele sălbatice sunt puține informații cu privire la amploarea și domeniul de aplicare al oricăror probleme de conservare pe care le pot provoca. Gestionarea câinilor este deja efectuată de ONG-uri de sănătate și bunăstare umană pentru a îmbunătăți bunăstarea acestora și a reduce răspândirea bolii, în primul rând rabia.

Prin revizuirea informațiilor despre interacțiunile dintre câini și animalele sălbatice, prezenta lucrare își propune să ofere un rezumat clar al cunoștințelor actuale și să faciliteze colaborare între biologii de conservare și alți experți.

Citește tot articolul în bibliotecă.

Studiu: Situația câinilor fără stăpân din România-Politici, cadru legislativ și soluții

Articol de Roxana Pencea, Tudor Brădățan, Ianuarie 2015

Photo by Chinmay Singh from Pexels

”Câinii fără stăpân mai sunt numiți în România câini vagabonzi sau maidanezi și reprezintă alături de cei comunitari (oarecum îngrijiți dar care trăiesc în
spațiul public) un factor de mediatizare intensivă în special datorită cazurilor de atacuri asupra oamenilor. Atacuri ale câinilor cu sau fără stăpân sunt înregistrate pe întreg mapamondul. În România, după anul 1990, au fost înregistrate 11 cazuri de decese provocate de atacuri ale câinilor maidanezi.

Însă și alte țări se confruntă cu astfel de evenimente tragice. În Marea Britanie, din 2005 până azi, 17 oameni au murit în urma unor atacuri ale câinilor cu stăpân. Printre cele mai intens mediatizate cazuri din presa românească de atacuri ale animalelor sunt cele ale câinilor fără stăpân. Întreaga problematică este extensiv reflectată de presa autohtonă cu peste 12 mii de articole ce conțin cuvintele “câini fără stăpân” și aproape 25 de mii de articole ce conțin cuvântul “maidanez”. Situația câinilor de pe străzi a generat dezbateri deosebit de intense între iubitorii de animale și cei ce doresc cu orice preț eliberarea străzilor de patrupede.

Obiectul dezbaterilor este redus cel mai adesea la legalitatea și moralitatea actului de a pune capăt zilelor câinilor nerevendicați sau neadoptați, metodă care deși e preferată de autorități și beneficiază de alocări bugetare generoase și-a dovedit ineficiența pe termen mediu și lung. Cu toate că în toți acești ani s-au căutat soluții, constantele rămân aproape neschimbate – efective mari de câini pe străzi și autorități ineficiente.

Atât iubitorii de câini, cât și adepții eliminării lor de pe străzi reușesc să influențeze într-o oarecare măsură cadrul legislativ și activitatea autorităților. Conjunctura atacurilor soldate cu decese înclină însă atenția factorilor de decizie către adepții uciderii câinilor. Discursul deseori nedocumentat și emoțional al ambelor tabere distrage atenția de la conștientizarea unei probleme foarte grave adresată superficial și conjunctural de autorități. În acest peisaj confuz, factorii de
decizie, deja foarte puțin interesați de problematică, reușesc să rateze strategiile de acțiune bine ancorate din punct de vedere științific și cu șanse reale de reducere semnificativă a numărului câinilor fără stăpân.”

Citește tot articolul în bibliotecă.

Știre: S-a lansat o inițiativă civică de definire a problemei animalelor hoinare, cauze și efecte, pentru elaborarea unui plan de acțiune realist.

În luna mai 2021, s-a lansat inițiativa civică pentru definirea problemei animalelor hoinare, cu sau fără stăpân, din România, care dorește să pună la masă toți factorii interesați, de la autorități publice, la ONG-uri variate, specialiști veterinari și educatori, lideri de opinie și mass-media. Proiectul ”Animalele domestice hoinare și fără stăpân în România. Definirea problemei sociale și de mediu printr-o abordare participativă și inovare socială” construiește un cadru de dezbatere și implicare civică a tuturor factorilor interesați, pentru ajungerea la un acord cu privire la starea de fapt a problemei, la cauzele ei și efectele prezenței acestor animale asupra mediului social și natural.

Proiectul este derulat de ”Societatea Română de Sălbăticie”, în parteneriat cu ”Federația Coaliția Natura 2000 România”, care reunește peste 20 de organizații de mediu, și ”Asociația pentru Parteneriat Comunitar Brașov”, care are o vastă experiență în elaborarea de politici publice, democrație participativă și advocacy. Perioadă implementare: mai 2021- octombrie 2022.

Numărul foarte mare de animale domestice hoinare, cu sau fără stăpân, în special câini și pisici, este o problemă serioasă și complexă cu care România se confruntă de ani buni.”Definirea corectă a problemei și ajungerea la un pact social pot genera soluții viabile pe termen lung de reducere a numărului animalelor hoinare și a efectelor lor negative, dar și pentru creșterea preocupării umane în ceea ce privește bunăstarea animalelor hoinare. Cheia este o abordare multidisciplinară și participativă de dezbatere a subiectului prin stabilirea de 3 grupuri de lucru tematice și a unei platforme online, care să abordeze cele trei perspective ale problemei: cea socială, de mediu și de bunăstare animală.”, a declarat Alexandru Bulacu, Președinte Societatea Română de Sălbăticie.

”Se abordează prioritar componenta de mediu și schimbări climatice, tratând problema animalelor domestice hoinare într-un cadru multidisciplinar și participativ în care care vor analiza subiecte precum efectele prezenței în număr mare a cainilor si pisicilor în mediul natural și perturbările în distribuția și comportamentul mai multor specii din fauna sălbatică cauzate de acestea.”, a adăugat George Kudor, Director Federația Coaliția Natura 2000 România.

O campanie națională de advocacy va conștientiza publicul larg și instituțiile abilitate asupra complexității problemei și a implicațiilor majore. Proiectul analizează cadrul legal și politicile relevante subiectului abordat și susține dialogul dintre ONG-uri și factorii de decizie. Toate activitățile proiectului promovează metode participative și instrumente de implicare civică.

”Implicarea și participarea instituțiilor, publice sau private, și a publicului larg este foarte importantă pentru succesul proiectului. Pentru că privim acest exercițiu din prisma unui exemplu de bune practici de participare și civism, este de ajutor experiența organizației noastre și instrumentele de implicare cetățenească pe care le vom promova prin intermediul acestui proiect.”, a spus Mihaela Cârstea, Expert Asociația pentru Parteneriat Comunitar Brașov.

Rezultatul așteptat este realizarea unei strategii și a unui plan de acțiune pentru soluționarea problemei, precum și promovarea metodelor de implicare civică, care pot ajuta la definirea și rezolvarea altor probleme din societate. Mai multe informații despre proiect vor fi disponbile pe www.animalehoinare.ro și https://www.facebook.com/animalehoinare/ începând cu luna iunie 2021.

Proiectul este derulat de ”Societatea Română de Sălbăticie”, în parteneriat cu ”Federația Coaliția Natura 2000 România”, și ”Asociația pentru Parteneriat Comunitar Brașov”, și beneficiază de o finanțare în valoare de 133.962,88 euro, prin programul Active Citizens Fund România, finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org. Informații despre Active Citizens Fund România sunt disponibile la www.activecitizensfund.ro.

„Lucrăm împreună pentru o Europă verde, competitivă și incluzivă”.