În cadrul proiectului ”Animalele domestice hoinare și fără stăpân în România. Definirea problemei sociale și de mediu printr-o abordare participativă și inovare socială” au fost trimise scrisori către 20 de membri ai Parlamentului României, care prezintă recomandările de acțiune pe termen scurt, mediu și lung pentru a soluționa problematica foarte complexă a animalelor hoinare.

Recomandările, trimise în luna decembrie 2022, au fost elaborate pe baza rezultatelor a trei grupuri de lucru care au avut în componență reprezentanți ai factorilor interesați de problemă: autorități direct responsabile de managementul animalelor domestice (câini și pisici), organizații de protecție a animalelor, de conservare a biodiversității, administratori de resurse naturale, autorități locale și județene, precum și medici veterinari, biologi, manageri de fonduri forestiere și cinegetice.

La toate acestea s-au analizat aspectele legislative, informațiile publice obținute în baza legii 544 de la diverse instituții, un studiu sociologic de percepție, precum și alte studii științifice de specialitate. Toate aceste recomandări au fost trecut prin două sesiuni de dezbatere publică cu factorii decizionali, dezbateri care au fost organizate în luna decembrie 2022, ocazie cu care au fost adăugate mai multe comentarii la documentele finale. Toate documentele relevante, pot fi consultate pe pagina proiectului: https://animalehoinare.ro/campanie-advocacy/

”Deși proiectul nostru se încheie aici, sperăm ca acesta să fie începutul unei abordări strategice pentru a se găsi soluții realiste și cu rezultate vizibile. Ne dorim ca reprezentanții legislativului, dar și cei ce implementează legile, să înțeleagă că este nevoie de urgență de măsuri imediate, de acțiuni în forță și de aplicarea legii, de resurse umane și financiare, și acțiuni dedicate și concentrate pentru următorii ani.” a spus Mariana Țînțărean, manager proiect.

Nevoia de campanii de educare a publicului este de asemenea una imediată. Cele mai importante teme identificate sunt: informarea asupra obligațiilor legale pe care le au stăpânii de animale, prevenirea abandonului, încurajarea sterilizării (cu excepțiile prevăzute în lege) și microcipării, promovarea adopțiilor responsabile, dar și informarea despre impactul pe care aceste animale le au asupra speciilor sălbatice, atunci când sunt lăsate libere, nesupravegheate.

”Un alt aspect care a reieșit din toate discuțiile este lipsa unei legislații pentru pisici. Este important ca și acestea să fie incluse într-un cadru legislativ, care să le asigure condițiile unei vieți mai bune, să fie monitorizate și identificate, și să se promoveze regulat informații corecte despre deținerea responsabilă a unei pisici: sterilizare, microcipare, vaccinare, tratamente medicale, condiții de trai etc.” a declarat Alexandru Bulacu, președinte Societatea Română de Sălbăticie, beneficiarul proiectului. Toate rezultatele proiectului se află aici: https://animalehoinare.ro/rezultate/

Activitatea a fost desfășurată în cadrul proiectului ”Animalele domestice hoinare și fără stăpân în România. Definirea problemei sociale și de mediu printr-o abordare participativă și inovare socială”, proiect derulat de ”Societatea Română de Sălbăticie”, în parteneriat cu ”Federația Coaliția Natura 2000 România”, și ”Asociația pentru Parteneriat Comunitar Brașov”, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Scopul proiectului este să definească problema animalelor hoinare din perspectiva socială și de mediu.

Foto: Zoltán Csorba: https://www.pexels.com/photo/grayscale-photo-of-short-coated-dog-3965286/

În lunile noiembrie și decembrie 2022, am reluat dezbaterile cu studenții din cele două centre universitare, Timișoara și Cluj-Napoca. Am organizat împreună cu universitățile 4 dezbateri, la USAMV Timișoara și UBB Facultatea de știința ingineria mediului. Ne-am întâlnit în total cu 142 de studenți.

Am discutat cu ei despre posibile soluții și cum se pot implica în aplicarea lor. De asemenea, am adus în discuție concluziile grupurilor de lucru din cadrul proiectului și rezultatele obținute. La dezbateri au participat Asist. Drd. Alex Moza (USAMVB Timișoara), Lector Dr. Eliana Sevianu (UBB Cluj-Napoca) și Alexandru Bulacu, Președinte SRS.

Sugestiile lor au fost introduse în documentele finale.

În cadrul proiectului ”Animalele domestice hoinare și fără stăpân în România. Definirea problemei sociale și de mediu printr-o abordare participativă și inovare socială”, s-au trimis în intervalul 2021-2022 peste 500 de solicitări de informații publice privind gestionarea animalelor hoinare, cu sau fără stăpân. Informațiile au fost solicitate de la 101 primării- municipii de județ, 41 de consilii județene, 42 de direcții sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, 42 de direcții agricole județene, 42 de inspectorate județene de poliție, și 246 de spitale.

Datele cerute au fost necesare pentru a înțelege contextul și amplitudinea problemei animalelor hoinare din România, dar și pentru a testa transparența instituțiilor. ”Când am început proiectul ne-am dat seama că nu se știe exact câți câini fără stăpân există, nu se știe câți câini există la stâne, nu se știe câte atacuri de câini sunt anual sau câte internări, sau câte pisici există etc.” a spus Mariana Țînțărean, manager proiect. ”Am depus un mare efort să aflăm și să centralizăm toate informațiile. Din păcate, ne-am dat seama că lipsa de prioritizare a situației animalelor se reflectă și în modul în care este colectată și gestionată acest gen de informație”, a mai adăugat ea.

Astfel, a existat un numărul foarte mare de adrese la care nu s-a primit răspuns de la autorități împreună cu numărul mare de adrese cu răspunsuri incomplete, care în cazul primăriilor reprezintă 69,3% din totalul adreselor trimise, în cazul consiliilor județene – 56,1%, a DSVSA-urilor – 88,2%, a DAJ-urilor – 45,2%, a IJP-urilor – 34,1% si a spitalelor – 66,8%.  ”Situația ne-a afectat direct, pentru că nu ne permite tragerea unor concluzii, precum si formularea unor recomandări pertinente cu privire la situația reală”, a spus Alexandru Bulacu, Președintele Societății Române de Sălbăticie, beneficiarul proiectului.

Un lucru foarte îngrijorător este că nu se înțelege importanța datelor statistice în prevenirea sau rezolvarea unor situații grave/anormale existente în sistem. Datele statistice sunt considerate o povară în plus în sarcina unor funcționari și de aceea sunt tratate în mare parte superficial. De asemenea, o parte a angajaților autorităților publice nu sunt obișnuiți să solicite informații suplimentare atunci când nu sunt siguri dacă au înțeles sau nu corect ce informații li se solicită și trimit un răspuns astfel încât să se bifeze obligația legală de a răspunde.

Din răspunsurile primite se poate observa că nu exista o modalitate unitară la nivel național sau județean în ceea ce privește datele ce trebuie centralizate, precum și modalitatea de centralizare a diferitelor date statistice. Fiecare unitate centralizează datele așa cum crede de cuviință, lucru care nu permite analizarea datelor la nivel de județ sau la nivel național astfel încât să se poată trage niște concluzii pertinente asupra unor fenomene sau probleme.

”În lipsa acestui model unitar respectat de toate autoritățile publice avem doar niște date parțiale care nu pot ajuta la tragerea unor concluzii și/sau la formularea unor recomandări sau răspunsuri. Practic nu se poate arăta statistic, cu date reale culese din teren, gravitatea unor situații, complexitatea lor, problemele existente într-un sistem sau altul, de asemenea nu se poate trage un sistem de alarmă cu privire la apariția unor situații alarmante sau anormale si tratarea lor cât mai timpurie.”, a declarat Alexandru Bulacu, Președinte SRS.

Principala noastră recomandare este urgentarea digitalizării informațiilor de interes public astfel încât orice cetățean să aibă acces facil și rapid la datele necesare. De asemenea, este de foarte mare ajutor pentru viitoarele strategii și planuri de acțiune uniformizarea centralizării datelor de interes public, pentru a avea baze reale pentru o previzionare și evaluare corectă.

Activitatea a fost desfășurată în cadrul proiectului ”Animalele domestice hoinare și fără stăpân în România. Definirea problemei sociale și de mediu printr-o abordare participativă și inovare socială”, proiect derulat de ”Societatea Română de Sălbăticie”, în parteneriat cu ”Federația Coaliția Natura 2000 România”, și ”Asociația pentru Parteneriat Comunitar Brașov”, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Scopul proiectului este să definească problema animalelor hoinare din perspectiva socială și de mediu.

Documentul analitic complet poate fi consultat pe siteul proiectului.

https://animalehoinare.ro/wp-content/uploads/2022/11/Raport-de-concluzii-solicitari-544-Google-Docs.pdf

Centralizator răspunsuri de la instituții poate fi solicitat la cerere: office@srswild.ro

Ieri, joi 08.12.2022, a avut loc ultima dezbatere organizată în cadrul proiectului ”Animalele domestice hoinare și fără stăpân în România. Definirea problemei sociale și de mediu printr-o abordare participativă și inovare socială”.

Au fost prezenți față în față și pe platforma zoom reprezentanți ai DSVSA Brașov, Poliția Animalelor Brașov, Instituția Prefectului Brașov, Consiliul Județean Brașov, Agenția Națională pentru Arii protejate, structuri județene, Agenția de Protecție a Mediului, structuri județene, Unitatea de Management a Eco-destinației Colinele Transivaniei, Asociația de Ecoturism din România, medici veterinari și studenți la medicină veterinară, reprezentanți ai societății civile, de la organizațiile de protecție a animalelor și de protecție a biodiversității.

Dezbaterea poate fi vizionată mai jos:

Astăzi, 05.12.2022, a avut loc dezbaterea on-line pe tema recomandărilor pentru o abordare mai sistematică și mai strategică a problemei animalelor hoinare, cu sau fără stăpân din România.

Documentul poate fi consultat aici.

Dezbaterea înregistrată poate fi vizionată mai jos:

Pentru orice completări sau comentarii, vă rugăm să ne trimiteți un e-mail pe office@srswild.ro.

Publicăm cele două instrumente de informare legate de animale hoinare și implicare civică, elaborate în cadrul proiectului, în cadrul campaniei de advocacy. Printre primele cauze ale agravării problemei animalelor hoinare, cu sau fără stăpân, a fost identificată și lipsa unei informări corecte a publicului larg.

Unul dintre cele mai importante instrumente pe care le-am ales a fost un toolkit unde am ales să punem la un loc mai multe informații corecte despre sursa principală a animalelor fără stăpân, despre ce înseamnă să fi un stăpân responsabil, despre de ce este importantă sterilizarea și ce obligații legate au toți cei ce dețin animale de companie etc.

Pe lângă acesta, am pregătit un al doilea toolkit despre implicare civică. Mereu sunt probleme de rezolvat în societate. Noi am identificat și am încercat să contribuim la una dintre ele: animalele hoinare. Dar nu este singura problemă care poate fi rezolvată de societatea civilă. De aceea, vă prezentăm câteva informații utile, dacă doriți să deveniți mai activi în comunitatea dvs.: cum să identific o problemă, cum să mobilizez cetățenii, cum să fac o petiție, cum să fac un protest etc.

Ambele toolkit-uri pot fi descărcate gratuit de aici: https://animalehoinare.ro/rezultate/

Vă rugăm să ne acordați 5 minute pentru un scurt chestionar legat de aceste instrumente: https://forms.gle/Su36SxNtmeqpw4Lz7

Săptămâna trecută am avut plăcerea să ne întâlnim cu viitori gestionari de fonduri de vânătoare, care acum se pregătesc la Facultatea de Silvicultură și exploatări forestiere din Brașov. Ne-am bucurat să dezbatem problema animalelor hoinare cu tineri inteligenți și foarte interesați de subiect, împreună cu Alina Ioniță, coordonator Grup de lucru pe tema impactului asupra biodiversității, din partea Federației Coaliția Natura 2000 România.

Am înțeles de ce este important să păstrăm echilibrul ecosistemului, mai ales în zonele naturale, unde câinii și pisicile sunt specii invazive. Acestea au impact negativ foarte important pentru speciile sălbatice. Este important să comunicăm cu empatie și să înțelegem că aceste animale domestice trebuie să stea lângă oameni, să fie hrănite și îngrijite corespunzător. Locul lor nu este în natură, libere, nesupravegheate, fără stăpân, fără hrană și asistență medicală. Iar în cazul în care ajung să fie abandonate în zonele sălbatice, profesioniștii sunt cei care au menirea să aibă grijă de sănătatea ecosistemului.

Datoria noastră ca societatea este să avem grijă de animalele domestice și în același timp să înțelegem și să respectăm munca responsabililor de fonduri cinegetice. Întâlnirea a fost organizată în cadrul proiectului ”Animalele domestice hoinare și fără stăpân în România. Definirea problemei sociale și de mediu printr-o abordare participativă și inovare socială”.

Pentru mai multe detalii pe acest subiect controversat, vă invităm să luați parte la dezbaterea documentelor ce vor fi trimise la parlamentari (concluziile grupurilor de lucru, strategie și plan de acțiune). Dacă sunteți interesați să contribuiți, trimiteți un e-mail la office@srswild.ro.

Între 7-9 octombrie 2022, echipa SRS a participat la o conferință internațională, unde au fost prezentate și dezbătute rezultatele proiectului. La ”Convengo Nazionale della Ricerca nei Parchi”, ediția a 12-a, organizat la Parco Natura Viva, Italia, am reușim să aducem o contribuție pe tema prezenței animalelor hoinare în zonele sălbatice și să discutăm impactul pe care acestea îl au mai ales asupra speciilor mai vulnerabile, cum sunt cele reintroduse în sălbăticie (ex.zimbru).

”Deoarece idea acestui proiect a pornit de la observarea atacurilor (prădării) câinilor hoinari la zimbri, am considerat că este important să vorbim exact cu cei ce oferă aceste animale pentru programele de reintroducere”, a spus Alexandru Bulacu, președinte SRS.

Provocările pe care le au de înfruntat animalele care reîncep să trăiască în sălbăticie sunt foarte complexe. De la acomodarea la hrană și mediu de viață nou, la noi prădători. ”Acești câini nu sunt un prădător obișnuit pentru zimbru. Am crezut că este vorba de lupi atunci când am găsit primul cadavru. Când urmele și camere capcană au arătat adevărații prădători, ne-am dat seama că avem o problemă mult mai mare pentru zimbri în libertate”, a mai adăugat Alexandru Bulacu.

Discuțiile pe acest subiect au fost foarte interesante pentru participanții la conferință, deoarece Parco Natura Viva este unul dintre centrele de reproducție, care trimit astfel de zimbri în sălbăticie, prin programe dedicate.

Participarea la această conferință a fost susținută în cadrul proiectului ”Animalele domestice hoinare și fără stăpân în România. Definirea problemei sociale și de mediu printr-o abordare participativă și inovare socială”.

Din luna septembrie 2022, am încheiat un parteneriat cu Radio România Cultural, emisiunea ”Cu minte de weekend”, în care promovăm proiectul și rezultatele obținute până acum. În fiecare duminică, colegul nostru Alexandru Bulacu are intervenții de câteva minute pe teme legate de animalele hoinare, situația din România, cauze și posibile soluții.

Vă învităm să ascultați primul interviu din serie. Click aici.

Pisicile lăsate libere sau abandonate pot avea efecte directe asupra animalelor sălbatice. Există mai multe studii efectuale la nivel global despre acest impact. Studiile complete se găsesc în biblioteca proiectului: https://animalehoinare.ro/biblioteca/ 

Extras din studiul: ”Domestic cats and their impacts on biodiversity: A blind spot in the application of nature conservation law”.

Atacul și uciderea speciilor sălbatice

Cel mai direct mod în care pisicile domestice influențează animalele sălbatice este prin prădare. Acesta este poate și cel mai important mod, având în vedere că numărul mare și densitatea mare de pisici în multe zone, împreună cu instinctul lor de vânătoare, care poate fi puternic chiar și la pisicile de companie bine hrănite. Pisicile sunt vânători oportuniști, iar prada include o gamă largă de animale, inclusiv păsări, mamifere, reptile, amfibieni, pești și nevertebrate precum fluturi și libelule. 

Pentru a exemplifica, cele 14.370 de exemplare de pradă aduse acasă de un eșantion de 986 de pisici de companie britanice în timpul unei perioade de studiu de 5 luni în 2003 a inclus 20 de specii de mamifere (de exemplu, șoareci, șoareci de câmp, șoricei, veverițe, pisici de casă, iepuri și lilieci), 44 de specii de păsări, patru specii de reptile și trei specii de amfibieni, precum și unele nevertebrate. Pentru a asigura un alt exemplu, un studiu științific cetățenesc recent din Italia a redat înregistrări privind 2 042 de animale ucise de 145 de pisici, implicând nu mai puțin de 207 specii diferite. 

În timp ce cea mai mare parte a prăzii pisicilor tinde să fie animale mici, s-a documentat că pisicile domestice pradă pe animale de dimensiuni medii cu o greutate de până la 4 kg. Se estimează că aproximativ 50-80% dintre pisicile cu stăpân cărora le este permis să iasă în aer liber vânează. Factorii care pot influența ratele de prădare ale pisicilor cu stăpân și speciile capturate, alți decât locația locuinței lor, includ vârsta și starea pisicilor, măsura în care sunt hrănite și îngrijite, utilizarea clopoțeilor puși la zgardă și a altor dispozitive antipradă, ora la care pisicile au voie să iasă afară și perioada anului.

Deranjul speciilor sălbatice

Un mod indirect în care speciile de pradă pot fi afectate de pisicile domestice în libertate este prin efecte de perturbare sau de teamă cauzate de simpla apariție, prezență sau miros al pisicilor. Astfel de efecte de frică sau intimidare pot influența căutarea hranei și apărarea comportamentele de hrănire și de apărare, răspunsurile la stres, venitul energetic și starea corporală, vulnerabilitatea față de alți prădători, precum și investițiile în reproducere și producție. De exemplu, chiar și confruntarea scurtă a mierlelor cu o pisică în apropierea cuibului lor a redus hrănirea ulterioară a puilor cu o treime, și a crescut semnificativ riscul de a se întâmpla ulterior prădarea cuibului de către corbi. 

Concurența pentru hrană

Un alt impact indirect este reprezentat de concurență, care apare atunci când pisicile domestice exploatează aceeași hrană, spațiu și/sau sau adăpost ca și alte specii. De exemplu, fiecare șoarece mâncat de o pisică nu poate fi mâncat de un șoim. 

Transmiterea de boli

Pisicile domestice pot, în plus, să aibă un impact asupra faunei sălbatice prin transmiterea de boli. O largă gamă largă de vertebrate poate fi afectată de boli transmise de pisici, cum ar fi toxoplasmoza, rabia sau leucemia felină.

Hibridizarea

Un alt mod în care pisicile domestice au un impact asupra conservării speciilor indigene este hibridizarea, care poate rezulta atunci când pisicile domestice se împerechează cu pisici sălbatice. Hibridizarea poate duce la dispariția speciilor native atât direct, cât și indirect.